Carmen Gavrilescu, președintele Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu: “Demersul pentru numirea Salamului de Sibiu drept marcă protejată a durat aproape doi ani de zile.”
24 Februarie 2016
București, 24 februarie. Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu anunță procedurile și etapele prin care produsul “Salamul de Sibiu” dobândește denumirea de indicație geografică protejată (IGP) la 20 de zile de la publicarea Regulamentului de punere în aplicare al Comisiei Europene în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, din data de 19 februarie 2016.
Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu, cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a demarat procedurile pentru obținerea IGP pentru “Salamul de Sibiu” la mijlocul anului 2014, în luna iunie.
“Pentru ca o denumire să se califice pentru IGP, cel puţin o etapă a producţiei trebuie să aibă loc în aria geografică vizată, iar legătura cu aria în cauză poate fi justificată printr-o calitate specifică, reputaţie sau alte caracteristici ale produsului legate de aria geografică. Datorită specificităţii produsului şi a legăturii sale cu aria geografică, documentatia depusă de Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a întrunit toate condițiile specifice, iar România a trimis către Uniunea Europeană caietul de sarcini prin care a solicitat înregistrarea Salamului de Sibiu ca Indicație Geografică Protejată. Cererea privind acordarea IGP este justificată de reputația foarte bună a produsului.” a declarat Carmen Gavrilescu, Președintele Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu.
Care este utilitatea indicației geografice protejate (IGP) pentru consumatori și producători?
Indicația Geografică Protejată (IGP) este utilă pentru consumatori în vederea determinării originii și a calității produsului. În lipsa unei protecții adecvate, un produs care se bucură de un grad ridicat de notorietate poate deveni obiectul unor declarații false care sunt depuse, în cele mai multe cazuri, de operatori comerciali necinstiți. În acest context, producătorii legitimi sunt prejudiciați – ei pierd beneficiul unor operații comerciale lucrative, iar reputația produselor lor este afectată.
În cazul “Salamului de Sibiu”, obținerea IGP le permite producătorilor români care se află în arealul delimitat să producă acest tip de salam numai dacă respectă caietul de sarcini aferent produsului. Arealul protejat pentru producerea “Salamului de Sibiu” este reprezentat de județele Bacău, Brașov, Prahova, Sibiu, Călărași, Covasna, Ilfov și București.
Recunoașterea și creșterea competitivității “Salamului de Sibiu” la nivel mondial, principalele obiective ale Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu
“Salamul de Sibiu este unul dintre cele mai răspândite sortimente în aria geografică delimitată și este mereu pe listele cu produse propuse clienților de către producătorii români. Salamul de Sibiu este un blazon culinar prin intermediul căruia producătorii se prezintă constant la târgurile naționale și internaționale, fiind întotdeauna primul produs solicitat spre degustare de vizitatori. Reputația acestui produs este foarte bună prin prisma procesului de industrializare și a etapelor manuale care au păstrat intactă metoda de prelucrare a produsului. Perierea manuală a fiecărui baton de salam necesită un grad de cunoaștere și de iscusință deprinse din generație în generație. De aceea, principalele obiective ale asociației sunt recunoașterea și creșterea competitivității Salamului de Sibiu la nivel mondial, motiv pentru care, pe termen mediu, ne-am propus accesarea unor fonduri europene care ne pot ajuta în demersurile de promovare a acestui produs.”, a declarat Carmen Gavrilescu, Președintele Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu.